VASSYLE: 2017

luni, 30 ianuarie 2017

CE ÎNVĂȚAU COLEGII NOȘTRI DE MESERIE ACUM PESTE 200 DE ANI

Programul de învățământ de la Bergakademie din Freiberg[1] era structurat pe 4 ani:

- un an pregătitor;

- 3 ani de studii.

Programul de studiu cuprindea următoarele discipline:

- matematici structurate în două cicluri;

- geometrie descriptivă;

- mecanică generală elementară;

- mecanică minieră elementară;

- mașini curs structurat în două cicluri;

- curs teoretic și practic de topografie;

- curs de chimie: teoretică, practică și analitică;

- metalurgie generală;

- metalurgia fierului;

- mineralogia teoretică și practică;

- cristalografia;

- fizica;

- geognozia (o ramură a geologiei, disciplină care studiază mineralele, rocile și resturile de floră și faună din scoarța terestră);

- litologia (ramură a geologiei care studiază rocile sedimentare, petrografia);

- teoria venelor (venele în sensul formei și distribuției straturilor de minereu);

- practică litologică și petrografică;

- minerit curs structurat în două cicluri;

- legislație minieră;

- contabilitate;

- desen.

După: John A. Church „Mining Schools in United States”, New York, 1871- https://archive.org/details/miningschoolsofu00churrich

NOTĂ:

[1] Bergakademie din Freiberg sau „Kurfürstlich-Sächsische Bergakademie zu Freiberg” a fost înființată în 1765 de Franz Xaver von Sachsen în scopul îmbunătățirii activității miniere în Saxonia. Este cea mai veche școală de ingineri din spațiul german. În această școală superioară au fost descoperite elementele chimice indiu (In) în 1863 și germaniu (Ge). Franz Xaver von Sachsen sau Franz Xavier de Saxonia (1730-1806), prinț german, regent al Saxoniei.

Prima instituție de învățământ superior din lume cu profil minier și metalurgic. La începutul sec al XIX-lea jumătate din studenți erau nord-americani. Astăzi este invers, se caută de către europeni marile universități americane.

miercuri, 25 ianuarie 2017

FRUMUSEȚILE IERNII 21.01.2017

vineri, 20 ianuarie 2017

SOARE LA -7 GRADE CELSIUS ÎN BUCUREȘTI/ 20.01.2017

joi, 12 ianuarie 2017

MIEZUL IERNII

O frumoasă poezie adecvată unui ianuarie 2017, după viscol

Vasile Alecsandri - Pasteluri

Miezul iernii

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;
Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;
Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!

După: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/mezul.php

CITATE NICOLAE IORGA

"Poporul nostru a crezut că dracul, fiind bărbat, nu poate fi destul de rău.

Şi atunci a creat pe mama dracului!"

"Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forţa faptelor de azi."

" Profesor îţi este orice om de la care poţi să înveţi ceva."

"Lemn bun, lemn rău - aceeaşi cenuşă. Dar nu aceeaşi flacără."

"Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului."

"Natura îţi dă zilnic exemplul de a trăi."

" Viteazul priveşte pericolul, cutezătorul îl caută, nebunul nu-l vede."

ISTORIA ŞI INGINERIA METALELOR

„Istoria sa îşi are originea în primele etape ale civilizaţiei umane, se pierde în tradiţiile sale mitologice ea nu-şi arată originea decât prin povestiri vagi şi obscure. De când metalele au fost cunoscute de către om printr-o descoperire întâmplătoare, dar fără îndoială, solicitat de nevoi dar şi de curiozitate el a făcut rapid progrese în tratamentul acestor materiale.

Miturile şi Biblia ne-au arătat în egală măsură forjori şi turnători: Brăzdarul de plug nu este în acest sens decât o grosieră imagine a lui Dumnezeu întipărită în metal”

La greci unde toate invenţiile utile se leagă de teogonie, nu este surprinzător să găseşti o doctrină religioasă fondată pe originea şi utilizarea metalelor, la fel cum există o doctrină religioasă fondată pe cultura grâului. Metalele nu pot fi un instrument de civilizaţie la fel de eficace ca şi grâul? Este pământul însuşi, este Rhea la care grecii raportează această binefacere din cea mai îndepărtată antichitate, ei stabilesc în Frigia un cult în onoarea acestei zeiţe „doică a metalelor”

Dr. J. Percy: „Tratat complet de metalurgie” Introducere Volum I - Paris 1864

"Ingineria .. este o mare profesiune. Este fascinaţia de a vedea cum o mare plăsmuire a imaginaţiei se transformă cu ajutorul ştiinţei într-un plan pe hârtie. Ca apoi, să se materializeze în piatră, metal sau energie. Ca apoi să creeze locuri de muncă şi locuinţe pentru oameni. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de viaţă şi la sporirea confortului. Acesta este înaltul privilegiu al inginerului."

Herbert Hoover (1874 – 1964) Inginer minier

Preşedinte al SUA in perioada 1929 – 1933.

ION GHICA „SCRISORI CĂTRE VASILE ALECSANDRI”

„Când am început a înţelege cele ce se petrec în lume, intrase de curând în cursul timpului un secol nou, secolul al XIX-lea, secol mare şi luminos între toate, menit a schimba faţa lucrurilor pe pământ, de la apus la răsărit; secol care a adus cu dânsul o civilizaţiune cu totul şi cu totul nouă, nebănuită şi nevisată de timpii anteriori; civilizaţiune ieşită din descoperirile ştiinţifice datorite geniului omenesc, care a dat râurilor, mărilor şi oceanelor vapoarele, a înzestrat continentele cu drumuri-de-fier, a luminat pământul cu gaz şi cu scânteia electrică, ne-a dăruit telegrafia, telefonia şi fotografia; prin mecanică şi prin chimie a transformat toate artele şi măiestriile, a însutit şi înmiit producţiunea şi a rădicat pe om din robie şi din apăsare la egalitate şi libertate; a văzut renăscând ca din cenuşe state nouă ca Grecia, ca Belgia, România, Serbia şi Bulgaria. Secolul acesta a văzut la lucru atâţia oameni de geniu, cari s-au ilustrat în ştiinţe, în arte şi în litere, pe Humboldt, pe Cuvier şi pe Arago; pe Goethe, pe Byron şi pe Victor Hugo; pe Beethoven, pe Meyerbeer, pe Rossini şi pe Wagner; pe Watt, pe Franklin şi pe Pasteur.

Pe la anul 1821 tunul încetase d-a răsuna în Europa; el îşi produsese efectul: deşteptase naţionalităţile, una câte una, din amorţeala în care erau căzute de secoli, şi România scăpa din ghearele fanarioţilor.”