vineri, 17 februarie 2012

STRUCTURA BUGETULUI UNOR ȚĂRI EUROPENE LA SFÂRȘITUL SEC. al XIX-lea (V)

IMPERIUL AUSTRO - UNGAR


„LA GRANDE ENCYCLOPÉDIE INVENTAIRE RAISONNÉ DES SCIENCES, DES LETRES ET DES ARTS” apărută la Paris și editată de  „Société de savants et de gens de lettres” prezintă în volumul  al IV-lea apărut în 1887, Austro-Ungaria sau Imperiul Austro -Ungar. Este al treilea stat din Europa din punct de vedere al populației după Rusia și Germania. Imperiul se întinde pe o suprafață de 622.269 km2 și o populație de aproximativ 40 milioane locuitori repartizați astfel în diferite state sau provincii care compun monarhia mai ales în două monarhii dualiste austriacă și ungară desemnate sub numele de Cisleithanie și Transleithanie. Este o mare diversitate de populații aparținând a cinci rase: slavă, germanică, latină, maghiară și semitică. Iată repartiția acestora și numărul aproximativ de locuitori: 
Rasa slavă: Cehi și slovaci 7.140.000; Polonezi 3.255100; Ruteni (rușii mici -ucraineni) 3.157.400; Sloveni 1.228.000; Sârbi 1.509.800; Croați1.410.200; Bulgari 30.000.
Rasa germanică: Germani 7.000.000.
Rasa Maghiară: Maghiari 6.200.000.
Rasa semitică: Evrei 1.646.525.
Rasa latină: Italieni și Ladini (retroromani) 725.000; Români 1.623.000.
Popoare diferite: Albanezi 3.000;Greci 3.400; Țigani 151.400; Armeni 10.000.
Pe plan religios împăratul și împărăteasa participă la marile ceremonii ale bisericii catolice. Clerul din toate confesiunile are o situație bună; posedă bunuri numeroase, veniturile unei astfel de episcopii se cifrează la sute de mii de franci. De aceste venituri considerabile, profită în general dezvoltarea intelectuală,  a uneia sau alteia din naționalități; popoarele au un interes particular de a avea prelați bogați. Catolicii romani sunt cei mai numeroși 25.554.000, grecii uniți 4.030.000, protestanții 3.622.000, ortodocșii 2.928.000, izraeliții 1.643.000, țiganii 130.000. Se nominalizează existența unei arhiepiscopii greco - catolice la Blaj (Balaszfalva), a unui patriarh sârb la Karlowitz, un arhiepiscop ortodox român la Sibiu (Hermannstadt), un arhiepiscop ortodox la Cernăuți. (date statistice din 1880)
Căi de comunicație: Căi ferate 13.000 km în Austria și 9.000 km în Ungaria, navigație pe Dunăre și canale etc.
Industria constituie ocupația a aproape un sfert din populație, aproximativ 8.000.000 persoane. Comerțul exterior este excedentar exporturi în valoare de  708.700.000 florini și importuri în valoare de 612.900.000 florini. (1884). (Un florin = 2,0-2,30 franci francezi). 
Bugetul Austro -Ungariei este marcat de deficit. Iată situația anului 1885.
Austria înregistrează venituri de 504.961.495 florini și cheltuieli de 520.198.772 florini, adică un deficit de 15.237.277 florini. (2,9%)
Ungaria înregistrează venituri de 316.056.501florini și cheltuieli de  327.940.264 florini, adică un deficit de 11.883.763 florini (3,6%)
 Enciclopedia mai subliniază tendințele de asimilare a populației românești și a populațiilor slave, duse de Ungaria, de faptul că în nicio formă din sistemul de învățământ nu se studia limba română. 


Harta Austro-Ungariei în 1911;  După:
http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/austria_hungary_1911.jpg



  




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu