PLANUL ȘI GHIDUL ORAȘULUI BUCUREȘTI”(X)

Aspect din Grădina Botanică
După:http://www.peisaje.ro/Display_Image.aspx?I=gradina_botanica_bucuresti_15#Image_Title
Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată ca instituţie în anul 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Grădina Botanică se inaugurează la 5 noiembrie 1860. Ocupă o suprafaţă relativ mică (7 ha), localizată în partea stângă a Şoselei Cotroceni. Amenajarea adecvată a acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii.
În anul 1874, Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Şuţu situate în faţa Universităţii. În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brandza. Condiţiile improprii dezvoltării unei grădinii botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat reamenajării instituţiei. În anul 1884, acţiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza Decretului nr. 659 din 28 Februarie terenul şi fondurile necesare. Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liège), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti.
După: http://www.grădina-botanică.ro/istoric

Grădina Cișmigiu înființată în 1854
Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Este așezată în centrul orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă.

Muzeul Militar Național înființat în 1914 în Parcul Carol I
Parcul Carol I a fost proiectat în anul 1900 de arhitectul E. Redont şi a fost inaugurat în anul 1906. Parcul s-a amenajat în stil mixt pe Dealul Filaretului, acoperit cândva de vii, martor al unor întruniri de mare amploare în anul 1848, purtând podoaba unui parc considerat printre cele mai frumoase ale oraşului.
Suprafaţa actuală a parcului este de cca. 45 ha.
Elemente de atracție:
• Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri în aer liber;
• Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" care a fost inaugurat în anul 1909 şi reorganizat în anul 1954.
• Un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii.
• Turnul lui Vlad Ţepeş, care adăposteşte un rezervor de apă;
• Monumente şi statui, remarcându-se în mod deosebit:
• Monumentul soldatului necunoscut, adus în anul 1991 de la Mărăşeşti;
• Statuile "Giganţii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea;
• Fântâna Cantacuzino, monument de artă în stil neoclasic, construită în anul 1870, fiind decorată pe faţadă şi parţile laterale cu basoreliefuri şi plăci de ceramică reprezentând cavaleri medievali şi steme.
Expoziţia Generală Română din 1906
În jurul Dealului Filaret au apărut la finalul secolului al XIX-lea o serie de spaţii industriale precum: «Uzina de GazA» pe Bulevardul «Neatârnării» (astăzi Mărăşeşti) societatea «Tramvaiul Nou» cu ieşire pe Calea şerban Vodă; Gara de Sud (Filaret); «Fabrica de Turnătorie» şi mai la sud Institutul Metereologic, care poate fi admirat şi azi. De remarcat că o bună parte a laturii sud-estice a parcului se află în proprietatea generalului Candiano Popescu. Această proprietate va fi curând parcelată în loturi care vor fi vândute. Astfel s-a născut la începutul secolului XX strada Candiano Popescu împreuni cu cartierul care-l mărgineşte. După primul război mondial, lângă Gara de Sud (Filaret) au apărut «Uzinele Wolf» şi «Asfaltul Filaret».
Evenimentul care va schimbă radical spaţiul «grădinii Filaret» a fost organizarea "Expoziţiei Generale Române”, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasă a M.S.R.Carol I. Existenţa «Parcului Carol I» se datorează iniţiativei exclusive a lui Lahovari, ministrul de domenii. Parcul a fost amenajat pe o suprafaţă "totală de 41 hectare" între 1905-1906. În timpul lucrărilor de amenajare au fost mutate din loc "pentru săparea lacului, pentru arene, pentru modelarea terenului după plan, cca. 575.000 metri cubi de pământ. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel şi Louis Leyvraz au fost plantaţi 10.189 arbori mari şi conifere precum şi peste 48.000 de arbuşti. Proiectul parcului a fost realizat de arhitectul peisagist elveţian Redont încă din 1903. Prima săpătură la terasamente a fost făcută la 15 iunie 1905. În numai 11 luni au fost ridicate peste 5.800 metri pătraţi de construcţii definitive («Arenele Romane», «Palatul Artelor», «Turnul lui Ţepeş Voda») precum şi peste 30 000 metri pătraţi de construcţii provizorii reprezentând variate tipuri de pavilioane expoziţionale.
Expoziţia a fost deschisă oficial la 6 iunie 1906 şi s-a închis oficial într-o zi de joi, 26 noiembrie 1906, cu o solemnitate la Arenele Romane. De pe terasa «Pavilionului Regal» (unde se află astăzi Mausoleul) se putea zări "întregul teren al Expoziţiei" în care se intra printr-o "poartă monumentală" de unde pornea "esplanada Regelui Carol". Această secţiona în două parcul cu expoziţia şi era înconjurată de "palate, grădini şi pavilioane de toată frumuseţea." De o parte şi de alta a esplanadei "se văd monumente interesante: Cula, veche casă boierească şi Turnul lui Ţepeş, Arenele Romane şi biserica Cuţitul de Argint, în stil curat naţional." Mai departe, lângă fântâna Cantacuzino, "pe ondulaţiile terenului, sunt alte grădini frumos dispuse, cu tot felul de producte vegetale. şosele şi drumuri bine pietruite şi cu plantatiuni duc în toate pavilioanele expoziţiei, iar de-alungul acestor şosele alte palate şi pavilioane de toate formele şi stilurile alcătuiesc un tot minunat."
Pavilionul Regal forma "centrul unui palat de proporţii armonioase, ale cărui aripi sunt ocupate: în dreapta de secţia militară devenită în 1914 Muzeul Militar Național.Clădirea nu mai există.
După:http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/istoria-parcului-carol-120013.html

Fragment plan din Ghid cu Parcul Carol I și vecinătățile sale.


Grădina Episcopiei în fața Ateneului.