sâmbătă, 27 noiembrie 2010

O TRISTĂ ANIVERSARE




Incomodul Nicolae Iorga
Autor: Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu • Rubrica: Restituiri • Nov 2010

„Cei şaptezeci de ani câţi au trecut de la asasinarea lui Nicolae Iorga aşează în faţa contemporanilor întrebări din care nu puţine au mai fost prezente de-a lungul deceniilor. Sigur, cu un asemenea prilej, privim în urmă pentru a contura măcar un bilanţ a ceea ce se numeşte destinul său postum. Mai ales că aceşti şaptezeci de ani reprezintă cu câteva luni mai mult decât viaţa pământeană a lui N. Iorga. Gloanţele din noaptea de 27/28 noiembrie 1940 nu curmau doar „o viaţă de om” (şi ce om!), ci deschideau un drum care a fost marcat nu doar de prezenţa în circuitul public a operelor sale, ceea ce ar fi făcut ca înţelesurile lor să se răsfrângă pozitiv asupra societăţii româneşti, ci s-a dovedit cât se poate de contorsionat, plin de sinuozităţi şi de accidente.”
„Paradoxal „rezerva” evidentă de acum îşi are aceleaşi surse cu interdicţia din 1948 şi nu are conotaţii conjuncturale. Dimpotrivă, porneşte de la ideile fundamentale ale operei sale. Cea dintâi este legată de ideea naţională, care a constituit temelia gândirii şi acţiunii sale, pentru care s-a jertfit. Or, de douăzeci de ani, o uriaşă maşină de propagandă inoculează şi înfăţişează această idee drept naţionalism. Şi pentru a-i da un sens de-a dreptul periculos, ţinând de o orânduire nefastă, se vorbeşte de naţional-comunism. Aşa cum, din 1947, s-a vorbit de naţionalismul burghez, prezentat ca unul din cele mai mari rele ce s-au abătut asupra societăţii româneşti şi care trebuie eradicat cât mai repede cu putinţă. Acest sentiment naţional, căruia N. Iorga i-a subliniat în repetate rânduri sensul constructiv, face ca el să fie considerat inactual şi, chiar dacă nu se spune direct, de-a dreptul nociv.”
„Un alt motiv este legat de ideea tradiţiei, pe care N. Iorga a ridicat-o la rangul de doctrină şi i-a conferit locul esenţial în devenirea societăţii româneşti. Or, de douăzeci de ani, aşa cum s-a întâmplat şi în 1948, se duce o luptă înverşunată împotriva tradiţiei româneşti, prezentând-o ca o expresie a unui spirit conservator, închistat, menit să ne ţină departe de Europa.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu