joi, 12 ianuarie 2017

MIEZUL IERNII

O frumoasă poezie adecvată unui ianuarie 2017, după viscol



Vasile Alecsandri - Pasteluri
Miezul iernii

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;
Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;
Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!

După: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/mezul.php

luni, 26 decembrie 2016

GUVERNUL ROMÂNIEI din 1923

GUVERNUL ROMÂNIEI în 1923
Președintele Consiliului: Ion I. C. Brătianu
Secretar general al Consiliului: Constantin I. C. Brătianu
MINISTERE:
Afaceri străine: I. G. Duca;
Comunicații: general Traian Moșoiu;
Culte și Arte: Constantin Banu;
Domenii și Agricultură: Alexandru Constantinescu;
Finanțe: Vintilă I. C. Brătianu;
Război: General G. Mărdărescu;
Industrie și Comerț: B. Sassu;
Interne: General Arthur Văitoianu;
Justiție: Ion Th. Florescu;
Instrucției Publice: Doctor C. Angelescu;
Lucrărilor publice: Doctor Aurel Cosma;
Muncă, Prevederi Sociale și Sănătate Publică: G. Mârzescu;
Ministrul Basarabiei: I. Inculeț;
Ministrul Bucovinei: Ion Nistor;
DIRECȚII:
Generală a Căilor Ferate: Tancred Constantinescu;
Porturi și Căi de Comunicații pe Apă: G. Popescu;
Serviciul Maritim Român: Comandor Popovăț;
Poștă, Telegraf și Telefon: Ing. M. Cerkez;
Poliție și Siguranță: Romulus Voinescu;
Generală a Serviciului Sanitar: Doctor Ion Bordea;
Generală a Teatrelor: Al. Mavrodi.
După : „Almanach du High-Life” 1923, Edité par L’„Indepéndance Roumaine”, Bucarest, pag.132-135 - http://www.digibuc.ro.

luni, 12 decembrie 2016

Parlamentul României Mari 1923


Parlamentul României Mari 1923

Componență bicamerală compus din:

-       198 senatori;

-       368 deputați

Senatul avea în componență pe: Principele Moștenitor Carol de România (Carol al II-lea), din Biserica Ortodoxă: Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit în 1925 Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, inițiator al construcției Catedralei Neamului;  Mitropoliții: Moldovei și Sucevei Pimen, Bucovinei Vladimir, Transilvaniei și Banatului Nicolae Bălan, Arhiepiscopul de Chișinău și Hotin, Episcopii de: Râmnic și Noul Severin, Roman, Buzău, Huși, Argeș, Arad, Dunărea de Jos, Oradea Mare, Vad și Feleac și Cluj; din Biserica greco-catolică: Mitropolitul de Alba Iulia și Făgăraș Vasile Suciu, episcopii de Lugoj, Gherla Iuliu Hossu participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, viitor cardinal; Oradea Mare; din Biserica romano-catolică: episcopii  de Alba Iulia, Timișoara, Oradea Mare, Satu Mare, episcopul reformat de Cluj, Supraintendentul evanghelic de Sibiu și episcopul unitarian de Cluj.

Dintre personalități: Mihai Pherekide președinte al Senatului, Vasile Bianu medic militar, colonel și autor al unor „Însemnări din Războiul României Mari”, Constantin G. Dissescu avocat , profesor de drept administrativ și constituțional, 
Dumitru Drăghicescu filozof și sociolog, Iliescu Dumitru general,  Pangrati Ermil matematician și inginer,  Vespasian Pella jurist și diplomat director la „Revista de Drept”,  Emil Racoviță explorator, speolog și biolog, membru al Academiei Române, Sanielevici Iosif specialist în științe sociale, membru al comunității evreiești.

Camera Deputaților era condusă de George Orleanu. Dintre personalități: Ion Agârbiceanu scriitor, ziarist, preot greco-catolic devenit protopop de Cluj, membru al Academiei Române; Constantin Angelescu medic, profesor universitar, membru al Academiei Române; Alexandru Averescu mareșal al României; Ion I.C. Brătianu conducător al Partidului Național Liberal, prim ministru al guvernului; Vintilă I.C. Brătianu, ministru de finanțe în guvernul fratelui său; Constantin I.C. Brătianu (Dinu) secretar general al Guvernului; Ion Buzdugan poet, folclorist, basarabean, membru al Sfatului Țării, licențiat în drept și dr. în economie politică; Nicolae Petrescu Comnen diplomat, jurist profesor de economie și legislație industrială; Ioan Emil Costinescu medic viitor ministru al  sănătății și primar al Bucureștiului 1923-1926; Mircea Djuvara filozof și jurist, membru corespondent al Academiei Române; Alexandru G. Donescu viitor primar București în 1934-1938; I.G. Duca jurist ministru de externe în guvernul liberal din 1922, prim ministru asasinat  în 1933; Nicu Flondor primar de 3 ori al orașului Cernăuți; Grigore Nicolae Filipescu, jurist, inginer și ziarist; Ioan Theodor Florescu jurist ministru în guvernul liberal 1922-1923; Horia Furtună poet și dramaturg; Vasile Goldiș personalitate marcantă a Partidului Național Român , artizan al Marii Uniri de la 1918, membru de onoare al Academiei Române; Petru Groza personalitate controversată făcând parte din Partidului Național Român, Partidul Poporului al lui Averescu fiind și ministru fără portofoliu în 1921, deputat în 1922 al acestui partid; Pantelimon Halipa președinte al Sfatului Țării, militant pentru unirea Bucovinei cu România, a avut multiple funcții ministeriale; Emil Hațieganu jurist, membru al Partidului Național Român membru de onoare al Academiei Române; Ion Quintus Ionescu tatăl seniorului liberal Mircea Ionescu Quintus;   Nicolae Iorga strălucit istoric, profesor universitar, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei; Ion Inculeț absolvent de matematică și fizică, om politic președinte al Sfatului Țării în 1917 care a declarat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, membru al Academiei Române; Traian Lalescu  matematician român, profesor universitar la București și la Timișoara. A fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara 1920, membru al Academiei Române; Ioan Lupaș doctor în filozofie, istoric și om politic. Participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru în Marele Sfat, protopop de Săliște; Virgil Madgearu economist, sociolog eseist și jurnalist la Viața Românească,  membru al Academiei Române; Iuliu Maniu jurist deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Țărănesc , A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române; Istrate Micescu jurist, profesor universitar de drept civil și filozofia dreptului; Ion Mihalache învățător, om politic fondator al Partidului Țărănesc și din 1926 vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc, prin fuziunea cu Partidul Național Român din Transilvania; Moșoiu Traian general fost ministru de război; Mustafa Hagi Mehmet membru al minorității turco-tătare; Ion Nistor istoric și unionist bucovinean, profesor și rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române; Ion Pillat poet, eseist și publicist, nepot al lui I C Brătianu, membru corespondent al Academiei Române; Augustin Pordea jurist  din Cluj participant la Marea Adunare de la Alba Iulia 1918; Ion Rusu Abrudeanu publicist; Constantin Stere jurist, scriitor membru în Sfatul Țării, membru postum al Academiei Române; Alexandru Vaida Voevod  medic, publicist și membru marcant al Partidului Național Român, prim ministru în 1920, 1932, 1933  și Ministru al Afacerilor Străine 1919 și 1932;  Arthur Văitoianu general Comandantul Corpului II Armată la  bătălia de la Mărăști, Prim-ministru în1919.

După : „Almanach du High-Life” 1923, Edité par L’„Indepéndance Roumaine”, Bucarest, pag.146-164 - http://www.digibuc.ro. Din care am selecționat o listă de personalități senatori și deputați completând biografia acestora cu date de pe net.



Acest parlament a elaborat în 1923, proiectul Constituției care a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost promulgată de regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923. A fost repusă în vigoare în 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republicaAceastă constituție legifera principiul separării puterilor statului:                                  -
- puterea legislativă - exercitată de rege și Parlament; 
- puterea executivă - încredințată regelui și guvernului (format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare);                                                                                                - puterea judecătorească - atribuită Înaltei Curți de Justiție și Casație și instanțelor de judecată.

Legea Minelor în 1924: (din care citez)

„ART. 1
Sunt şi rãmân ale Statului în toatã dezvoltarea lor, de la suprafata pana la orice adancime, zacamintele substanţelor minerale din care se pot extrage metale, metaloide sau combinatiuni ale acestora, precum şi zacamintele combustibililor minerali, bituminele, apele mineralizate în genere şi gazele naturale de orice fel, precum şi bogãţiile de orice natura ale subsolului.
Rãmân la dispoziţiunea proprietarului suprafeţei: masele de roce comune, carierele de materiale de construcţie şi depozitele de turba, fãrã prejudiciul drepturilor dobândite de Stat în baza legilor anterioare.
Izvoarele minerale şi apele subterane mineralizate, sau apele curative în genere, urmeazã regimul special prevãzut în aceasta lege.
ART. 2
Din punct de vedere al naturii drepturilor şi al condiţiunilor în care aceste drepturi vor fi acordate şi exercitate, substantele care formeazã obiectul prezentei legi se grupeazã în urmãtoarele clase naturale:
I. Combustibili minerali:
a) Cãrbuni: Antracit, huila, cãrbune brun, lignit;
b) Bitumine:
1. Solide: Substanţe asfaltoase naturale, ozocherita, sisturi bituminoase de orice fel;
2. Lichide: Petrol brut (ţiţei) cu gazele sale de zacamant şi derivatele sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid;
3. Gazeiforme: Hidrocarburi gazoase care formeazã zãcãminte proprii.
II. Minereuri metalifere şi alte minerale şi roci, cat şi apele lor de cimentare, conţinând:
a) Platina, aur, argint, uran, radium şi elementele radioactive în genere, molibden şi elementele lor conexe;
b) Plumb, zinc, cupru, bismut, antimoniu, nikel, cobalt staniu, titan, selen, telur, cadmiu, sulf, tungsten, mercur şi metalele lor înrudite;
c) Fier, mangan, crom.
III. Minereuri de aluminiu şi în genere silicati aluminosi, magnezieni şi cu alte baze, minerale fluorifere, minerale cu bariu şi strontiu, ca: Bauxit, alunite, corindon comun, mica feldspati, caolin, magnezit, talc, asbest, fluorina, baritina.
IV. Grafit şi roce grafitoase.
V. Fosfati în genere: Fosfarite, apatite.
VI. Minerale cu toriu şi pamanturi rare: Monazita, torita, cerita şi alte minerale cu elemente rare.
VII. Pietre preţioase şi seminobile, ca: Diamant, smaragd, corindoni, beryll, topaz grenate, opal nobil, turmaline, agate, cristalul de roca cu varietatile sale colorate, succin (chilimbar) şi alte resine minerale.
VIII. Saruri şi ape sarate: Sare gema, saruri de potasiu şi alte saruri, fie asociate cu sarea gema în acelaşi zacamant, fie formând zãcãminte distincte; izvoare sarate şi ape sarate de zacamant cu iod şi brom; Sarea de mare, de lacuri şi lagune; Nitratii, horatii şi sarurile asociate.
IX. Gaze naturale, altele decât hidrocarbure gazoase ca: Bioxidul de carbon, gazele nobile şi orice alte gaze şi emanatiuni.
X. Izvoare minerale şi ape subterane mineralizate sau ape curative în genere; lacuri şi lagune mineralizate, namoluri.
XI. Turba.
XII. Mase de roce comune compacate sau formând depozite mobile, precum: Calcare, gips, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrisuri, marne, argile şi orice materiale utilizate la construcţii sau ca ornament, precum şi la fabricarea materialelor industriale comune.”



sâmbătă, 10 decembrie 2016

CÂRNAȚI DE CASĂ PENTRU CRĂCIUN




Cârnați de porc. O rețetă numai pentru Crăciun

Se apropie perioada Crăciunului, perioada Sărbătorilor de Iarnă și a Anului Nou, masa de sărbători nu e completă și nu are nici-un farmec fără mirosul cârnaților proaspeți preparați acasă.  Cum facem cârnați tradiționali românești?

 Sfaturi, secrete și trucuri pentru niște cârnați de casă reușiți

 În primul rând soiul cărnii și ce fel de carne alegi pentru tocat contează cel mai mult în gustul cârnaților, apoi condimentele bine alese și dozate cum trebuie și după gust. Din această cauză este de preferat să se aleagă o carne proaspătă de la porcii crescuți în gospodărie, carnea animalelor crescute la țară este mai închisă la culoare, are consistență mai tare, iar gustul diferă foarte mult de carnea din magazine. Cea mai bună carne de tocat pentru cârnați este: carne de porc mai grasă, pulpă de porc, fleică de porc, piept de porc.

 Pentru un gust mai bun se toacă și câteva bucăți de șorici de porc care vor da un gust special cârnaților, iar la prăjirea cârnaților va rezulta o gelatină lipicioasă și gustoasă specifică grăsimii de porc.

 Condimente se pun după preferința fiecăruia, cele mai folosite sunt: piper măcinat, boia de ardei dulce și iute, usturoi, cimbru măcinat și sare. Boia de ardei afumată da o aromă deosebită cârnaților.

 Usturoiul se zdrobește foarte bine și se freacă cu sare până devine pastă (cremă de usturoi), nu se pune usturoi dat prin mașină sau tăiat felii, nu este estetic și nu cred că atunci când mănânci un cârnat prăjit vrei să dai de bucăți de usturoi sau bețe de cimbru sau de la alte condimente prin el.

 În compoziția de carne tocată și condimente se adaugă apă călduță, ingredientele se vor amestecă mai bine, carnea o să fie mai moale și mai ușor de lucrat cu ea, altfel carnea o să fie tare și îngrămădită.

 De preferință se cumpără mațe de porc curățate gata, dacă nu sunt curățate atunci mațele trebuie foarte bine spălate și ținute în apă cu sare, piper boabe și puțin oțet că să dispară mirosul urât de intestine. Mațele se aleg subțiri sau groase, dacă alegem subțiri se vor prepara mai repede, iar cele groase mai greu.

 Chiar dacă vrem să congelam cârnații proaspeți preparați este bine să-i ținem   1-2 zile atârnați în aer liber să se usuce. La fel dacă vrem să-i afumăm, nu ne apucăm imediat să afumăm cârnați proaspeți făcuți, trebuie mai întâi să se zvânte puțin.

 Cârnații nu se umplu imediat, eu pun compoziția la rece câteva ore, apoi amestec din nou și mai potrivesc gustul de sare și condimente dacă mai este nevoie.

 Vom folosi următoarele ingrediente (se calculează în funcție de câtă carne avem): 10 kg carne de porc grasă, 5 linguri de sare mare, 4 linguri de piper negru măcinat, 4 linguri de boia de ardei dulce, 4 linguri de cimbru măcinat, 300g usturoi, 2 căni de apă sau supă de oase (carne), 12m mațe de porc. Dacă avem carne mai slabă atunci adăugăm slănină de porc, cu aproximație carne de porc macră 70% iar grăsime de porc 30%.

 Cum procedăm, carnea de porc se tăie bucățele mici și se toacă prin mașina de tocat carne, se pune într-un vas încăpător și se amestecă bine. Usturoiul se curăță, se zdrobește și se freacă bine cu 1-2 linguri de sare grunjoasă, se freacă bine până devine pastă.

 Într-o cană cu apa caldă sau supă de carne se topește bine restul de sare. Se amestecă carnea foarte bine cu toate condimentele și cu apa călduță până se obține o pastă legată și ușor de lucrat cu ea. Se păstrează la rece 1-2 ore, apoi se amestecă din nou și se potrivește gustul de sare și piper dacă mai este nevoie. Mațele de porc cumpărate curățate gata, dacă nu sunt curățate atunci mațele trebuie foarte bine spălate și ținute în apă cu sare, piper boabe și puțin oțet că să dispară mirosul urât de intestine. Mațele se aleg subțiri sau groase, dacă alegem subțiri se vor prepara mai repede, iar cele groase mai greu.

 Chiar dacă vrem să congelăm cârnații proaspeți preparați este bine să-i ținem        1-2 zile atârnați în aer liber să se usuce. La fel dacă vrem să-i afumăm, nu ne apucăm imediat să afumăm cârnați proaspeți făcuți, trebuie mai întâi să se zvânte puțin.

 Cârnații nu se umplu imediat, eu pun compoziția la rece câteva ore, apoi amestec din nou și mai potrivesc gustul de sare și condimente dacă mai este nevoie.

 Vom folosi următoarele ingrediente (se calculează în funcție de câtă carne avem): 10 kg carne de porc grasă, 5 linguri de sare mare, 4 linguri de piper negru măcinat, 4 linguri de boia de ardei dulce, 4 linguri de cimbru măcinat, 300g usturoi, 2 căni de apă sau supă de oase (carne), 12m mațe de porc. Dacă avem carne mai slabă atunci adăugăm slănină de porc, cu aproximație carne de porc macră 70% iar grăsime de porc 30%.

 Cum procedăm, carnea de porc se tăie bucățele mici și se toacă prin mașină de tocat carne, se pune într-un vas încăpător și se amestecă bine. Usturoiul se curată, se zdrobește și se freacă bine cu 1-2 linguri de sare grunjoasă, se freacă bine până devine pastă.

 Într-o cană cu apă caldă sau supă de carne se topește bine restul de sare. Se amestecă carnea foarte bine cu toate condimentele și cu apă călduță până se obține o pastă legată și ușor de lucrat cu ea. Se păstrează la rece 1-2 ore, apoi se amestecă din nou și se potrivește gustul de sare și piper   este nevoie.  de porc cumpărate se scot din ambalaj  se  10 minute   , apoi se desfac cu   se suflă  fiecare    fie  ușor de  pe dispozitivul de . Se montează  de tocat fără cuțit  , doar cu dispozitivul (pâlnia) de umplut , se pune  un   se umple ușor cu amestecul preparat.

  Cârnații preparați se țin la rece atârnați  balcon  sub streașină , apoi se  pot congela sau afuma   având oricând ne dorim  sau ne este pofta de un cârnat proaspăt.

 După: culinar.bzi.ro

 








duminică, 27 noiembrie 2016

O CARTE PREFERATĂ: „BUCUREȘTI” de PAUL MORAND (III)

O CARTE PREFERATĂ: „BUCUREȘTI” de PAUL MORAND (III)


În ultimul capitol al cărții „Mulțumiri” Paul Morand ne prezintă o serie de personalități care i-au facilitat cunoașterea Bucureștiului și a culturii românești:
- Dna Eliza Brătianu pentru prezentarea bibliotecii lui I.I.C. Brătianu;
- Dna S. Lahovary doamnă de onoare a Maiestății Sale Regina;
- Profesorul Iorga „un cicerone admirabil și prietenul cel mai savant”;
- Dlui Tzingara Samurcaș pentru „inițierea mea rapidă în „etnografia românească”;
- domnilor: profesor Oprescu, Filotti, Brăiloiu, Crutzescu („căruia îi aștept Monografia despre Calea Victoriei”) George Cantacuzino „lider necontestat al tinerei școli de arhitectură”;
-Dl A. Dupont director al Institutului Francez din România.

Monografia despre Calea Victoriei despre care amintea Paul Morand a apărut  în 1943 sub titlul „Podul Mogoșoaei Povestea unei străzi” scrisă de diplomatul George Crutzescu
Pagina titlului ediției a III-a a lucrării apărută în 2011

Se apropie iarna






„Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
Iarna mizerabilă,
Mă cuprinde o tristeţe
Iremediabilă...”
George Topârceanu „Rapsodii de toamnă”
După: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/raptoamna.php